Drumeții pe bicicletă | Pe unde m-am plimbat toată vara

Anul 2019 pentru mine este anul în care mi-am găsit un  nou hobby, , iar acesta este mersul pe bicicletă. După cum am povestit AICI, luna Iunie pentru mine a fost  o mare schimbare in viață deoarece  nu numai că datorită bicicletei  am vizitat N locuri, însă în trei luni am reușit să slăbesc 20 kg. Kilograme puse la Crăciunul anului 2018 și de atunci mă tot chinuiam să slăbesc, iar când reușeam să dau un kilogram jos mă îngrașă trei. Simțeam că mă zbat cu morile de vânt.




Interes pentru bicicletă mi-a trezit un prieten pe care l-am văzut într-o zi pe bicicletă și îmi era un pic ciudă că el știe să meargă și eu nu. Apoi am  zis să cumpăr și eu bicicletă și să învăț să merg. Lucru pe care am și făcut, însă nu credeam că făcând asta îmi va amintii de copilărie și ce vânătăi și julituri  nu am avut atunci, în schimb le-am avut acum la 28 ani. În trei zile pot spune că am învățat să merg și pentru început m-am plimbat numai prin cartier. Îmi amintesc primele zile după ce am învățat să merg , când preferam să ies seara după ora 23:00 pentru că nu mai era traficul atât de aglomerat  și să îmi pot face de cap pe străzi. Obișnuiam să merg cu viteză și eram atât de fericit că am reușit să învăț să merg pe bicicletă... Până m-am trezit întins prin iarba de pe marginea drumului. Încă mai aveam multe de învățat despre biciclete și încă câte. Apoi am început să merg prin oraș, traversam intersecții ( aici, la Brașov, avem multe sensuri giratorii) și am început să învăț cum să folosesc schimbătorul de viteze și pinioanele. La început mă întrebam  că de ce la semafor mă claxona un șofer, când eu plecasem de pe loc cu viteza a 6-ea și cu această viteza abia pleci de pe loc. Apoi am învățat că de pe loc ( mai ales la intersecții/semafoare), trebuie plecat cu viteza a 4-a. Neavând antrenament, urcatul pe drumuri cât de puțin înclinate era un efort pentru mine și atunci când mă opream să mă odihnesc îmi tremurau mușchii de la picioare. Dar nu m-am dat bătut și am continuat să merg  și mai mult.

Apoi m-am plictisit de oraș. Mereu prin aceleași locuri și voiam cu totul altceva. Într-o sâmbătă mi-a venit dorul de ducă, am urcat pe bicicletă și mers prin comune și alte orașe din județ. În acea zi am mers vreo 42 km, dar și asta mi s-a părut mult pentru că neavând suficient antrenament am obosit după 30 km.








Dar tot nu m-am dat bătut și am continuat să merg, am continuat să încerc să urc drumuri în pantă și prima dată când am reușit să urc până în capăt la Valea Cetății ( în cartierul Răcădău) sau până la pietrele lui Solomon fără a cobori de pe bicicletă parcă aș fi câștigat nu stiu ce premiu. Normal că eram mândru că reușesc asta, ce nu credeam că o voi face vreodată. Mai ales că în primele săptămâni mersul pe bicicletă mi s-a părut mai mult tortură. Într-o zi am zis să încerc ceva mai nou de atât, și acel ceva de a  cobori pe bicicletă din Poiana Brașov până în Livada Poștei și am zis că dacă o fi să mor, asta este. Și mai nebun de atât pentru că prima și a doua oară tură de coborâre pe drumul poienii le-am făcut cu frâna din spate complet slăbită ( saboții varză), iar eu mă foloseam numai de frâna din față. Dar frâna din față am utilizat-o cu cap, așa că nu am aterizat peste bicicletă când am frânat în curbe. După a doua coborâre de pe drumul poienii parcă nu eram satisfăcut, așa că am plecat din nou într-o drumeție prin județ. Nu aveam nici camera de rezervă la mine, nu aveam nici chei pentru demontat roată în caz de pană, nu aveam nimic altceva decât apa și bani. Am zis că dacă fac pană asta e. Spiritul aventurii. Și în acea zi am fost 101 km  în total fără a face pană la roată.








Drumeție pe bicicletă
Brașov | Codlea || Vulcan | Holbav | Paltin | Poiana Mărului | Zărnești |Râșnov | Pârâul Rece 








Această drumeție pe bicicletă a venit așa, ca nașterea : spontan. Nu am plănuit nimic înainte, doar urcat pe bicicletă și plecat hai-hui prin județ. Nici cu această ocazie nu am avut camera de rezervă la mine, dar eu mai mult am rămas surprins câte locuri frumoase există în împrejurimile orașului despre care eu nu știam.






Urcare dinspre comuna Vulcan, către Holbav







O livada frumoasă în apropierea comunei Vulcan 





Aici eram trecut de Holbav, inspre Paltin și Poiana Marului











O scurtă pauză la Poiana Mărului. Prin comună nu prea era nimic de fotografiat decât case și gropi în asfalt. Foarte prost asfaltat drumul. 






În apropiere de Poiana Mărului 



Zărnești 



Pârâul Rece 




Bestia pe două roți care m-a dus atâția km fără a face pană 






Planul meu pentru această drumeție a fost cu coborâre pe bicicletă până în Predeal, apoi Brașov pe serpentine. Însă, după cum am povestit în articolul anterior, am avut un incident nu tocmai plăcut deoarece am căzut cu bicicleta, iar frânele din spate fiind slăbite și frâna din față desfăcută, am fost nevoit să revin acasă cu trenul. Tot in apropiere de Pârâul Rece am văzut și un urs care se plimba liniștit prin pădurea de lângă șosea. Nu m-a văzut, nu m-a simțit. Însă contractul vizual cu ursul mi-a stârnit interesul la pedalat. Adevărat, până la Pârâul Rece ( dinspre Râșnov) se urcă mult și sunt serpentine. Însă eu am urcat și pe bicicletă și pe lângă. Iar motivul pentru care am căzut au fost mașinile și mai ales tiruri  care vin continuu și fiind numai două benzi eu trageam pe margine să las să treacă. Eram în coborâre către Predeal, am ieșit un pic de pe asfalt în pietrișul de pe marginea drumului, iar când am vrut să revin pe asfalt am dat cu roata în asfaltul care era mai ridicat și am căzut la viteza de 30 km/h. Asta și în fața mașinilor de pe ambele sensuri, iar pentru 3 minute până am reușit să mă adun de pe jos și să îmi iau bicicleta din drum am ținut traficul pe loc. Însă interesant că eram lovit rău în sold, unghii rupte și altele lovite, julit în cot și antebraț, dar nimeni nu s-a dat jos din mașină să mă întrebe dacă sunt ok. Mai mult, mă și claxonau pentru că opresc circulația. Oare se mai știe de spirit civic? 

După acest incident am stat în repaus 3 săptămâni timp în care nu m-am atins de bicicletă. Nu am avut nimic rupt în mine, însă în  sold m-am ales cu o ditamai vânătaia. La început am intrat într-o stare foarte nasoală, am fost  șocat și pentru un timp nu prea s-a putut sta la discuții cu mine. Văzându-mă căzut în fața mașinilor m-am gândit la ce pericol m-am expus și chiar am vrut să îmi vând bicicleta. Însă acea stare a trecut și apoi am început să merg din nou în drumeții pe bicicletă. Si am jurat că la Pârâul Rece nu mai merg niciodată. 



Apoi după ce mi-am reparat bicicleta și schimbat saboti la roată spate, m-am urcat din nou pe  bicicletă și plecat din nou în drumeție. Primul loc pe care l-am vizitat după acest incident a fost lacul de la Dumbrăvița, arie naturală protejată. 










Apoi am continuat drumul prin comune învecinate până m-am trezit din nou prin Holbav, Paltin și Poiana Mărului. Traseu care mi-a plăcut și am zis să îl mai fac odată. Însă în apropierea Paltin m-am crezut mare biker și am dat pedală ca nebunul și fiind acea zonă cu drum neasfaltat, pe drum fiind numai pietriș și nisip, când am frânat și având saboții noi, a derapat roata pe nisip și pietriș, am cazut și m-am julit din nou în cot și antebraț. Mai rău, am avut rană deschisă la unul dintre degete pentru că o piatră mică m-a atins la deget și aveam gaură. Însă în acea zi mi-am depășiț propriul record : 133  km pe bicicletă.






Rana am tratat superficial și am ales să plec in alte drumeții decât să îmi tratez rana. Bineînțeles, au urmat și consecințele. Citește în continuare.







Drumeție pe bicicletă : Sânpetru | Hărman | Prejmer | Teliu | Brădet | Acriș | Vama Buzăului | Dălghiu | Zizin | Tărlungeni | Brașov 




Rănit la deget, însă eu am ales să plec în această drumeție care m-a lăsat cu amintiri frumoase. Nu numai că am reușit să urc pe bicicletă drumul în pantă dintre Teliu până la intrare în județul Covasna ( am prins deja experiență) , dar am văzut și locuri frumoase iar aplicația pe care o folosesc pentru drumeții ( Komoot în magazin play) m-a trimis și pe drumuri din pădure și am simțit cu adevărat ce înseamnă MTB adevărat prin noroi și toate cele. La Vama Buzăului am vizitat rezervația Naturală Valea Zimbrilor și Cascada Urlătoarea. Satul Vama Buzăului m-a uimit prin frumusețea sa, curățenie și multe indicatoare cu atracțiile turistice din apropiere. Tot aceste indicatoare m-au ajutat și pe mine să ajung la Cascada Urlatoarea,fără acestea nu știam pe unde decât prin aplicație.





Răsărit de soare văzut în apropiere de Prejmer 



Dimineața prin Teliu 









 Între Teliu și intrare Județul CV. 


Priveliști de pe marginea drumului 







 Intrare Vama Buzăului














După ce ai intrat în Vama Buzăului imediat pe stânga se află Rezervația Naturală Valea Zimbrilor. Taxa  de acces este 10 lei adulți și 5 lei pentru copii.



Rezervația Naturală Valea Zimbrilor 

















 Cascada Urlătoarea 
















După ce am vizitat această minunată cascadă, mi-am continuat drumul prin satul Dălghiu apoi am dat de un drum neasfaltat care m-a dus până la marginea pădurii. Însă și aici peisajele sunt de vis.
















Apoi începe urcarea prin pădure care m-a dus printr-o porțiune de 1 km numai prin noroi. Nu am stat să fotografiez, mai repede eram atent să nu cad de pe bicicletă și în noroi. Chiar nu îmi doream asta. 














În această drumeție am avut la mine cameră de rezervă, am zis să nu mai iau că spiritul aventurii și să am la mine cameră de rezervă, pompă, chei și leviere. Însă nu am apucat să le folosesc. 


Drumeție pe bicicletă | Cristian | Râșnov | Zărnești | Măgura | Moieciu de Jos | Bran | Tohanu Nou | Râșnov | Ghimbav | Brașov 


Din nou nu m-am ocupat de rana de la deget pentru a profita de vremea de afară și mai mult de atât, dar aveam un chef de plimbare mai rar întâlnit. Până în orașul Zărnești rău mergi pe bicicletă și spun asta pentru că nu prea ai pe unde merge cu bicicleta între Brașov și Zărnești,iar între Brașov și Cristian singura porțiune pe care ai acces cu bicicleta e linia de pe marginea drumului. Foarte riscant să circuli cu bicicleta pe aici mai ales că sunt două benzi de circulație , nu patru benzi.  La intoarcere am ales să evit aglomerația dintre Cristian și Brasov în favoarea unui ocol prin Ghimbav. 

Însă odată ajuns în Zărnești am putut continua plimbarea liniștit și am reușit să fac și câteva fotografii. 














Apoi să ajung și la poalele Munților Piatra Craiului 








 Urcare spre sat Magura 









 Acesta este satul Măgura 










Apoi drumul începe să coboare spre sat Peștera. Însă este drum cu pietriș și pământ foarte afânat, în unele porțiuni ca argila era pe jos și derapa foarte mult roata când frânam













Coborarea de la Măgura și Peștera a fost cu adevărat nasoală pentru că unele porțiuni nu le puteai coborî nici pe lângă bicicletă. Multe pietre, mai mari, mai mci, pământ afânat, coborâri abrupte pe care abia am reușit să le cobor pe lângă bicicletă. Iar pârâul din poza de mai jos a trebuit să îl traversez cu bicicleta de vreo patru ori pentru că drumul era chiar prin pârâu. Apoi drumul continuă prin pădure până la Moieciu de Jos. 




Moieciu De Jos 


Castelul Bran 


Cetatea Râșnov ( panoramă) 




După această drumeție nu am mai urcat pe bicicletă mai bine de o săptămână. Ajuns acasă după aceasta drumeție mi-am găsit rana într-o stare foarte urâtă, umedă și umflată. Eu am pus pansament, am tratat superficial și s-a infectat. După o drumeție de aproape 80 km am fost nevoit să merg la urgențe, să îmi fac fișă, ca mai apoi să fiu trimis la sutură unde și acolo mi-a fost reproșat că de ce merg abia după 4 zile de la incident...    Mi s-a spus că nu ar fi urgență medicală, însă nu m-au tratat superficial. Pe viu a încercat să îmi desfacă rana cu o pensă să vadă dacă iese puroiul, însă nu ieșea nimic. Apoi m-au trimis să aștept afară cât să îmi facă fisele să pot merge la radiologie să îmi facă rază să vadă dacă nu am cumva degetul rupt sau corp străin în interior. Am reușit să fac și o rază, însă din fericire nu am avut degetul rupt și nici corp străin în interior. Medicul mi-a prescris antibiotic și după cinci ore am reușit să plec de la urgențe. Apoi văzând că nu mai e de glumit cu rana, am stat acasă mai bine de o săptămână , luat tratament și schimbat pansamente. Acum rana s-a închis, totul e ok. Însă să mai tratez rana superficial nu mai fac asta niciodată. 
Însă nu s-a vindecat bine rana, că am și luat-o din nou la drum. 


Drumeție pe bicicletă | Brașov - Lacul Sfânta Ana | 153 km 







Trebuie să recunosc că nu a fost o idee prea strălucită să plec pe o distanță atât de mare. Cu dus și întors în total am făcut 13 ore pe drum, iar până la lac am urcat mai mult pe lângă bicicletă pentru că este drum foarte dificil de urcat. Totuși între lacul Sfânta Ana și Bixad este un izvor de apă minerala și aici am băut o  adevărată apă minerală dar rece. Atât de rece încât odată ajuns acasă m-am trezit că am răgușit. A fost frumos, însă nu cred că aș mai pleca niciodată pe o distanță atât de mare. La întoarce nu mai aveam putere să pedalez. 




Prin Bixad 


















O priveliște frumoasă pe drumul dintre Lacul Sfânta Ana și Bixad. Pe stânga când mergi spre lac, pe dreapta inspre Bixad. 



O adevărată nebunie, zii și tu ca nu? Toate acestea cât să văd un lac. 



Drumeție pe bicicletă | Zărnești | Prăpăstiile Zărneștilor 







Planul acestei drumeții a fost Cabana Curmătura, însă nu numai că e carieră de piatră drumul și în unele în  porțiuni bolovani mari, însă ultimul drum mi-a pus capac încât abia am reușit să merg până la Zărnești. Să nu îmi fie ciudă că am mers de pomană, am urcat cu bicicleta până mai sus de Prăpăstiile Zărneștilor și apoi revenit acasă. 


















Și acum pot spune că am avut cea mai frumoasă vară. 






Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Evadare pe două roți 🚴 | toamnă 2019 | vară-toamnă 2020 ( full story)

Despre abuzurile din sistemul politiei romane